Home Contact Testimonials

Informatii medicale

FUMUL CHIRURGICAL

Personalul din salile de operatie a fost expus, de-a lungul anilor, la fumul chirurgical, nefiind constient de faptul ca acesta poate crea anumite pericole asupra sanatatii. Expunerea a crescut pe masura ce procedurile chirurgicale s-au dezvoltat si gradul de utilizare a electrochirurgiei a crescut.

La inceputul anilor 1980, odata cu dezvoltarea tehnologiei cu laser in chirurgie, continutul fumului chirurgical a fost supus investigarii.

Studiul a aratat ca fumul generat de laser si de unitatile electrochirurgicale se poate intalni si in natura. Ambele cauzeaza distrugerea termica a tesutului, care genereaza, ca rezultat secundar, ceata.

Urmatoarele informatii aduc in discutie pericolele asociate cu expunerea la fumul chirurgical si aerosoli, precum si masurile care pot fi luate pentru a minimaliza acest risc. Vor fi, de asemenea, mentionate si cateva metode de reducere a fumului chirurgical, incluzand filtru de evaculare a fumului, care este una din modalitatile cele mai eficiente in eliminarea fumului chirurgical.

RISCURILE PENTRU SANATATE

"Fumul chirurgical" este inteles ca fumul creat atunci cand energia este transportata spre celulele tesutului in timpul procedurilor chirurgicale. Cand laserul sau energia electrochirurgicala este transferata spre celula, se creaza caldura. Aceasta caldura vaporizeaza fluidul celular, care creste presiunea in interiorul celulei si, in cele din urma, cauzeaza ruptura membranei celulare. Fumul care contine, in primul rand, vapori de apa este eliberat. Caldura intensa creata arde proteina si alte materiale din interiorul celulei si provoaca necroza termala in celulele invecinate. Aceasta carbonizare de celule, care creaza fumul, nu numai ca altereaza imaginea personalului chirurgical ci si lanseaza in aer agenti de contaminare chimici si biologici daunatori.

Studiul nu a confirmat o conexiune directa intre fumul chirurgical, aerosoli si cazurile identificabile de boli infectioase. Cu toate acestea, este unanim acceptat faptul ca fumul si aerosoli prezinta un pericol atat pentru pacienti, cat si pentru echipa care executa actul chirurgical, expusa zilnic la acestea.

In cazul in care particulele mici si gazele create in timpul interventiilor chirurgicale nu sunt evacuate, acestea se raspandesc in aer si pot fi inhalate. Pana acum, elementele studiului s-au concentrat asupra potentialelor riscuri pentru sanatate cu impact atat asupra personalului din sala de operatie cat si asupra pacientilor: substante chimice periculoase, virusi, celule viabile si particule neviabile.

Riscurile asociate cu fumul chirurgical:

  • Inflamatii ale cailor respiratorii
  • Hipoxia
  • Tuse
  • Dureri de cap
  • Lacrimare
  • Accese de voma
  • Hepatita
  • Astm
  • Congestii pulmonare
  • Bronsite cornice
  • Carcinom
  • Emfizem
  • HIV

Substante chimice de risc

Pe langa mirosul neplacut fumul chirurgical mai are si un continut nociv. Mirosul este o combinatie de produse chimice rezultate din arderea proteinelor si lipidelor atunci cand se utilizeaza laserul sau instrumente electrochirurgicale. Studiile au demonstrat ca aceste substante chimice provoca dureri de cap, iritatii ale ochilor, nasului si gatului, precum si potentiale efecte pe termen lung

Absorbtia de monoxid de carbon (CO2) in sangele pacientului a fost elementul esential in cercetarea legata de expunerea la fumul chirurgical. Formarea de dioxid de carbon este cauzata de o reactie chimica intre ionii de hidrogen produsi in timpul arderii si dioxid de carbon(CO2). Monoxidul de carbon se amesteca, cu usurinta, cu hemoglobina pentru a forma carboxihemoglobina.(HbCO) si metehemoglobina (metHb). Acumularile excesive de carboxihemoglobina.(HbCO) si metehemoglobina (metHb) cauzeaza hipoxia la persoanele sanatoase, ca urmare a reducerii capacitatii transportoare a sangelui. Mai mult decat atat, acesta tensiune este cu atat mai grava la pacientii cu boli cardiovasculare preexistente.

PRODUSI CHIMICI DIN FUMUL CHIRURGICAL

  • Acetonitril acid hexadecanoic
  • Acetilena hidrogen cianide
  • Acroleina izobuten
  • Benzen metan
  • Benzaldehida - 3 metil butenal
  • Benzonitril - 2 metil furan
  • Butadiena - 6 metil indol
  • butenenitril - 4 metil fenol
  • carbon de sulfit - 2 metil furan
  • monoxid de carbon - 6 metil propanol
  • creozoli metil pirazina
  • eten
  • etil benzen hidrocarburile poliaromatice
  • etilena fenol
  • etinil benzene propen
  • formaldehida polipilena
  • furfural - 2 propilen nitril
  • piridina
  • pirol
  • stiren
  • xilena

Virusii viabili

In ultimii ani, profesionistii din domeniul medical au devenit mai constienti de pericolele de expunere la HIV, virusul uman papiloma, microbacteriei de tuberculoza si virusul hepatitei B. Prin urmare, s-au realizat mai multe studii pentru a se examina viabilitatea virusului in electrocauterizare si in fumul laserului. Exista dovezi substantiale ale virusului viabil, acesta fiind identificat in CO2, Eg: laserul YAG, ND: YAG si electrocauterul cu fum generat la o serie de setari de putere. De fapt, un studiu a aratat ca ADN HIV continut in fumul de la laser, generat de un laser cu dioxid de cabon a ramas viabil timp de 14 zile. Alte studii au aratat o incidenta mai mare a leziunilor rinofaringiene printre chirurgii care folosesc laserul cu dioxid de carbon comparativ cu aceea a grupului de control.

Desi cercetarea nu a produs rezultate asemanatoare, majoritatea dovedesc chiar o preocupare motivata pentru virusurile viabile din fumul chirurgical.

Celulele viabile

O preocupare constanta a cercetatorilor a fost riscul de infectie la care este supusa echipa din sala de operatie si ingrijorarea pentru raspandirea celulelor canceroase in interiorul tracului pneumoperiton care duce la metastaza insitu. Datele obtinute din acest domeniu nu au fost concludente in intregime, datorita numarului de variabile care trebuie luate in considerare. Cu toate acestea, multe studii au aratat ca celulele intacte si componentele sanguine sunt aerosolizate de lasere, ESUs, precum si de scalpele cu ultrasunete. Doua studii au ajuns la concluzia ca celulele raman viabile, si ca exploziile de energie mai mici si mai scurte sunt mai susceptibile de a genera celule viabile in fumul chirurgical.

In cele din urma, se crede ca eliberarea de celule poate fi cauzata de manipularea tesuturilor cu instrumente in timpul interventiilor laparoscopice. Aceste celule sunt apoi transportate de fluxul de gaze in pneumoperitoneum din cauza scurgerilor de la caile de acces in ceea ce a fost numit efectul de cos de fum.

Cercetatorii au confirmat metastaze insitu cand se produce indepartarea tesutului canceros.

Dimensiunile virusilor

  • Virusul hepatitei C - 0.040 microm
  • Virusul hepatitei B - 0.042 microm
  • Papilomavirus 0.045 - microm
  • HIV - 0.150 microm
  • Virusul TBC - 0.500 microm

Particulele nonviabile

Functiile vitale ale particulelor minut, indiferent de compozitia lor chimica sau biologica, gasite in fumul chirurgicale pot prezenta un pericol atat pentru personalul din sala de operatie cat si pentru pacienti,. Particulele care variaza in dimensiune 0.5 - 5.0 microni, sunt considerate "praf pulmonar daunatoar", deoarece ele pot patrunde in cele mai adanci regiuni ale plamanului.

Studiile au fost directionate spre a stabili efectul particulelor din fumul chirurgical asupra plamanilor. Un studiu a aratat ca expunerea indelungata sedimenteaza particule fine in alveolele pulmonare ale animalelor testate atunci cand se utilizeaza un laser cu CO2. Aceste particule au cauzat pneumonie congestiva interstitiala, bronsiolita si emfizema. Aceste rezultate au fost, de asemenea, confirmate si de cercetari suplimentare.

Chiar daca cateva studii de cercetare au aratat de fumul chirurgical dauneaza atat profesionistilor in domeniul sanatatii sau a pacientilor, concluziile au fost suficient de semnificative pentru a determina multi experti sa recomande punerea in aplicare a anumitor dispozitive sau aplicarea unor masuri pentru a reduce expunerea la fumul chirurgical in sala de operatie.

BIBLIOGRAFIE 1.Biggins, Jill, Renfree, Steve. The Hazards of Surgical Smoke are not to be Sniffed at Journal of Peri-Operative Nursing, April 2002. 2 Ball, KA. Surgical Smoke - Is it Safe to Breathe? Today's Surgical Nurse, 1996; 16-22 September/October. 3 NIOSH Hazard Control. Control of Smoke from Laser, 1998; Electric Surgical Procedures. 4 OSHA Regulations Occupational Safety & Health Administration U.S. Department of Labor, 1998; Laser / Electrosurgical Plume. 5 Ott, D.E. Smoke Production and Smoke Reduction in Endoscopic Surgery: Preliminary Report. Endosc Surg Allied Tech, 1993; 1:230-3. 6 Smith, Jerome, Hsu-Chi Yeh, Bruce Muggenburg, Raymond Guilmetter, Linda S. Martin, and Phillip W. Strine. Study Design for the Characterization of Aerosols During Surgical Procedures. Scandinavian Journal of Work Environmental Health 2 (1992; suppl 2):106-09. 7 Sagar P.M., Meagher A., Sobczak S., Wolff B.G. Chemical Composition and Potential Hazards of Electrosurgery Smoke. British Journal of Surgery, 1996; 83 (12) 1792. 8 Ulmer B. Surgical Smoke: Clearing the Air. Minim Invasive Surg Nurs, 1996; 10 (1) 2-4. 9 Kokosa J., Eugene J., Chemical Composition of Laser - Tissue Interaction Smoke Plume. Journal of Laser Applications, 1989; July:59-63. 10 Wenig, Barry L., Kerstin M. Stenson, Bruce M. Wenig, and Diana Tracey. Effects of Plume Produced by the Nd:YAG Laser and Electrocautery on the Respiratory System. Lasers in Surgery and Medicine, 1993; 13:242-45. 11 Winston, Charlene. The Effects of Smoke Plume Generated During Laser and Electrosurgical Procedures. Minimally Invasive Surgical Nursing, 1994; 8:99-102. 12 Baggish, M. Presence of Human Immunodeficiency Virus DNA in Laser Smoke. Laser Surgery Medicine, 1991; 11:197-203. 13 Johnson, G.K., Robinson, W.S. Human Immunodeficiency Virus 1 (HIV-1) in the Vapors of Surgical Power Instruments. Journal of Medical Virology, 1991; January 33 (1) 47-50. 14 Kokosa J., Doyle, D.J. Chemical by-products Produced by CO2 and Nd:YAG Laser Interaction with Tissue. SPIE 1988;908. 15 Patterson, Pat. OR Exposure to Electrosurgery Smoke a Concern. OR Manager, June 1993; 9:1,6-7. 16 Laser Smoke Effect on the Bronchial System. Lasers in Surgery and Medicine, March 1987. 17 Hensman C., Barry D., Willis R.G., Cuschieri A. Chemical Composition of Smoke Produced by high-frequency Electrosurgery in a Closed Gaseous Environment- An in vitro study. Surg Endosc., 1998; 12 (8) 1017-9. 18 Lobraico R.V., Schifano M.J., Brader K.R. A Retrospective Study on the Hazards of the Carbon Dioxide Laser Plume. Journal of Laser Applications, 1988; Fall 6-8. 19 Hoglan M. Potential Hazards from Electrocautery Plume. Canadian Operating Room Nurs J., 1995; 13 (4): 10-16. 20 Esper E. Transperitioneal Absorption of Thermocautery-induced Carbon Monoxide Formation During Laparoscopic Cholecystectomy. Surg Laparosc Endosc., 1994; 4(5) 333-5. 21 OSHA Preambles Air Contaminants (29 CFR 1910.1000) VI. Health Effects Discussion and Determination of Final PEL 22 Baggish M.S., Polesz B.J., Joret D., Williamson P., Refai A. Presence of Human Immunodeficiency Virus DNA in Laser Smoke. Lasers Surg Med., 1991; 11(3):197-203. 23 Sawchuk W.S., Weber P.J., Lowy D.R., Dzubow L.M. Infectious Papillomavirus in the Vapor of Warts Treated with Carbon Dioxide Laser or Electrocoagulation: detection and protection. J Am Acad Dermatol., 1989; 21(1): 41-9. 24 Matchette L.S., Vegella T.J., Faalan R.W. Viable Bacteriophage in CO2 laser Plume: aerodynamic size distribution. Laser Surg Med., 1993; 13(1) 25 Walker NPJ, Matthews J., Newsom SEB. Possible Hazards from Irradiation with the Carbon Dioxide Laser. Lasers in Surgery and Medicine, 1986; 6:84-6. 26 Ziegler B.L., Thomas C.A., Meir T, Muller R., Fliedner T.M., Weber L. Generation of Infectious Retrovirus Aerosol Through Medical Laser Irradiation. Lasers Surg Med., 1998; 22 (1):37-41. 27 Garden J.M., O'Banion M.K., Shelnitz L.S., Pinski K.S., Bakus A.D., Reichmann M.E., Sundberg J.P. Papillomavirus in the Vapor of Carbon Dioxide Laser - treated verrucae. Clin Inves., 1988; 259 (8):1199-1202. 28 Gloster H., Roenigk R. Risk of Acquiring Human Papillomavirus from the Plume Produced by the Carbon Dioxide Laser in the Treatment of Warts. J Am Acad Dermatol., 1995; 32 (3):436. 29 Ott D.E., Moss E., Martinez K. Aerosol Exposure from an Ultrasonically Activated (harmonic) Device. J Am Asoc Gyn Lap., 1998: 5 (1):29-32. 30 Champault G., Taffinder N., Ziol M., Riskalla H., Catheline JMC. Cells are Present in the Smoke Created During Laparoscopic Surgery. British Journal of Surgery, 1996; 84: 993-5. 31 Fletcher J.N., Mew D., DesCoteaux J.G. Dissemination of Melanoma Cells within Electrocautery Plume. Am J Surg, 1999; 178(1): 57-9. 32 Nduka C.C., Poland N., Kennedy M., Dye J., Darzi A. Does the Ultrasonically Activated Scalpel Release Viable Airborne Cancer Cells? Surg Endosc., 1998; 12(8): 1031-4. 33 DesCouteaux J.G., Picard P., Poulin E.C., Baril M. Preliminary Study of Electrocautery Smoke Particles produced in Vitro and During Laparoscopic Procedures. Surg Endosc., 1996; 19:152-8. 34 Kazemier. Port Site Metastases After Laparoscopic Colorectal Surgery for Cure of Malignancy. Br J Surg., 1995; 82:1141-2. 35 Nduka C.C. Abdominal Wall Metastases Following Laparoscopy. Br J Surg., 1994; 81:648-52. 36 Lapple C.E. Particle Technology... the little things in life. Stanford Res Inst J., 1961; 3rd Quarter. 37 Alberti P.W. The Complications of CO2 Laser Surgery in Otolaryngology. Acta Otolaryngol (Stockh), 1981; 91:375-81. 38 Baggish M.S., Elbakry M. The Effects of Laser Smoke on the Lungs of Rats. Am J Obstet Gynecol., 1987; 156 (5):1260-5. 39 Chen C.C., Willeke K. Aerosol Penetration through Surgical Masks. Am J Infect Control. 1992; 20:177-184. 40 Chen S.K., Vesely D., Brosseau L.M., Vincent J.H. Evaluation of Single-Use Masks and Respirators for Protection of Health Care Workers Against Myobacterial Aerosols. Amer J Inf Control. 1994; 22:65-74. 41 Crook B., Brown R.C., Wake D., Redmayne A.C. Final Report to HSE: Efficiency of Respiratory Protective Equipment Against Microbiological Aerosols. Sheffield: HSL Report. 1996; 31. IR/L/M/96/05. 42 Gatti J.E., Byrnat C.J., Barrett Noone R., Murphy J.B. The Mutagenicity of Electrosurgical Smoke. Plastic and Reconstructive Surgery, 1992; May. 43 OSHA Regulations (Standards - 29 CFR); Respiratory Protection. 1910.134; section 1(a). 44 OSHA Regulations (Standards - 29 CFR); Bloodborne Pathogens. 1910. 1030; section d(3)(l). 45 Emergency Care Research Institute. Smoke Evacuation Systems, Surgical. Healthcare Product Comparison System. Plymouth Meeting, PA: ECRI, December 1995. 22 pp. 46 Mihashi S., Ueda S., Hirano M., et al. Some Problems about Condensates Induced by CO2 Laser Irritation. Karume, Japan, 1975; Department of Otolaryngology and Public Health, Karume University. 47 Avoiding the Hazards of Surgical Smoke. A Continuing Education Activity. http://www.eddesign.com/smoke/default.html. 48 Tomita et al. Mutagenicity of smoke condensation induced by CO2-laser irradiation and electrocauterization. Mutat Res. 1981; 89:145. 49 Sagar P.M. et al. Chemical composition and potential hazards of electrosurgery smoke. British Journal of Surgery. 1996; 83(12):1792. 50 Hoglan M. Potential Hazards of Electrosurgical Plume. Canadian Operating Room Nursing Journal. 1995; 13:10-16. 51 Winston C. The effects of smoke plum generated during laser and electrosurgical procedures. Minim Invasive Surg Nurs. 1993; 8.3.99-102. 52 Nezhat et al. The risk of carbon monoxide poisoning after prolonged laparoscopic surgery. Obst and Gynec. 1996; 88(5):771-4 . 53 Hallmo P., Naese O. Laryneal papilliomatosis with human papillomavirus DNA contracted by a laser surgeon. Eur Arch Otohinolaryngol. 1991; 248:425 54 Ott DE. Laparoscopic surgical smoke absorbed into bloodstream. OR Manager 1994; 10:19.